Ce nuanțe sunt disponibile pentru zirconiul OneHT și OneSmile?
Optsprezece. Atâtea nuanțe poți trece pe o fișă de comandă pentru zirconiul OneSmile, cu două mai multe decât la OneHT. Pe hârtie, diferența pare un detaliu de catalog, dar în gura pacientului ea poate decide dacă o coroană se pierde printre dinții naturali sau se vede de la un metru.
Zirconiul OneHT se produce în cele 16 nuanțe ale cheii VITA classical, adică A1, A2, A3, A3.5, A4, B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4, D2, D3 și D4. OneSmile are aceleași 16 nuanțe plus două nuanțe bleach, BL1 și BL2, gândite pentru dinții foarte albi, deci 18 în total.
Ambele discuri vin precolorate din fabrică, adică nuanța se află deja în material când tehnicianul alege discul, fără băi ulterioare de colorare. Partea interesantă începe când te întrebi de ce un A2 din OneHT nu arată neapărat identic cu un A2 din OneSmile, deși poartă exact același nume.
Paleta OneHT și OneSmile, nuanță cu nuanță
OneHT acoperă toate cele 16 nuanțe ale cheii VITA classical, iar OneSmile le adaugă pe BL1 și BL2, conform fișei tehnice publicate de producător. Cele două discuri au 98 de milimetri diametru și se fabrică în șapte grosimi, între 12 și 25 de milimetri.
Pentru medic, asta înseamnă că poate scrie în comandă exact codul citit pe cheia de culori, fără nicio traducere. Tehnicianul are, în schimb, de gestionat un raft cu 16, respectiv 18 nuanțe pentru fiecare material, înmulțite cu grosimile disponibile.
Cele două materiale fac parte din gama one4all și pornesc de la aceeași idee, un disc multistrat, adică alcătuit din mai multe straturi suprapuse, care trece gradat de la colet la marginea incizală. Coletul este partea dintelui dinspre gingie, iar marginea incizală e muchia liberă a dintelui. OneHT înclină spre rezistență, OneSmile spre estetică, iar paleta de culori urmează destul de firesc această împărțire.
Ce spun literele și cifrele din codul VITA
Litera din codul VITA indică familia de nuanță, iar cifra arată cât de intensă e culoarea în interiorul familiei. Potrivit producătorului cheii, VITA Zahnfabrik, grupa A are o tentă roșiatic-maronie, grupa B una roșiatic-gălbuie, grupa C e cenușie, iar grupa D roșiatic-cenușie.
Cifra mai mare înseamnă o culoare mai saturată, deci A4 e mai „plin” decât A1. Grupa D începe direct cu D2, de aici socoteala de 16 nuanțe în loc de 17. Singura treaptă intermediară din toată cheia este A3.5, ușor de recunoscut după cifra cu zecimală.
Potrivit VITA Zahnfabrik, cele 16 nuanțe ale cheii classical sunt pe piață din 1956 și au fost stabilite pe date empirice, cu tab-urile, adică mostrele de culoare ale cheii, așezate după frecvența lor în dentiția naturală. Cheia a devenit între timp reperul internațional pentru alegerea culorii dinților, iar discurile de zirconiu de azi, inclusiv OneHT și OneSmile, sunt codificate tot după ea.
Ordinea alfabetică nu coincide cu ordinea luminozității, și aici se încurcă des și pacienții. Dacă așezi nuanțele de la cea mai luminoasă la cea mai închisă, șirul începe cu B1, A1, B2, D2 și A2 și se termină cu A4 și C4. Cine spune „vreau A1, că e cel mai alb” ar putea fi surprins să afle că B1 e, de fapt, cu un pas mai luminos.
BL1 și BL2, pentru zâmbetele foarte albe
Nuanțele BL1 și BL2 există doar la OneSmile, iar producătorul le recomandă pentru dinții foarte albi. Prefixul BL vine de la bleach, adică albire, și trimite la pacienții care și-au albit dinții sau care au, pur și simplu, o dentiție naturală foarte deschisă.
Gândește-te la cineva care a trecut printr-o albire profesională și are nevoie, câteva luni mai târziu, de o coroană pe un incisiv lateral. Dacă paleta s-ar opri la B1, tehnicianul ar trebui să compenseze din caracterizare, adică din pictarea fină a detaliilor de culoare pe suprafața lucrării, iar metoda asta funcționează doar până la un punct.
Producătorul nu publică diferențe măsurate între BL1, BL2 și B1 și se limitează la scopul lor declarat, acela de a acoperi zâmbetele care au ieșit din zona obișnuită a cheii VITA classical.
VITA Zahnfabrik are, la rândul ei, trei nuanțe pentru dinți albiți, care completează cheia classical și se notează 0M1, 0M2 și 0M3. Corespondența dintre ele și BL1 sau BL2 nu e publicată, așa că un medic care folosește nuanțele VITA de albire face bine să trimită laboratorului și o fotografie, pe lângă cod.
Cele două discuri puse unul lângă altul
Tabelul următor adună datele din fișa tehnică și din manualul de utilizare publicate de 3DentaSoft. Rezistența apare în megapascali (MPa), unitatea care arată ce solicitare suportă materialul înainte să cedeze, iar translucența, adică proporția de lumină care trece prin material, apare în procente.
| Caracteristică | OneHT | OneSmile |
| Nuanțe VITA classical | 16, de la A1 la D4 | 16, de la A1 la D4 |
| Nuanțe bleach | nu are | BL1 și BL2 |
| Total nuanțe | 16 | 18 |
| Translucență, de la colet spre incizal | 42-49% | 47-52% |
| Rezistență, de la colet spre incizal | 1300-1025 MPa | 1000-700 MPa |
| Straturi | 5 | 5 |
| Grosimi de disc | 12-25 mm, șapte variante | 12-25 mm, șapte variante |
| Grosime minimă coroană, ocluzal sau incizal | 0,7 mm | 1,0 mm |
| Temperatură maximă de sinterizare | 1480°C | 1480°C |
| Zona în care e folosit de obicei | dinți laterali, lucrări pe implanturi | zona frontală, lucrări estetice |
De ce OneHT nu are nuanțe bleach?
OneHT se oprește la cele 16 nuanțe VITA classical, iar nici fișa tehnică, nici manualul de utilizare nu îi trec nuanțe bleach. Producătorul nu motivează alegerea, însă indicațiile celor două discuri o fac destul de ușor de înțeles.
OneHT este varianta construită pentru rezistență, cu valori între 1025 și 1300 MPa, potrivită pentru dinții laterali și pentru lucrările pe implanturi, unde forțele de masticație sunt mari. În zona molarilor, rar își dorește cineva strălucirea unui incisiv proaspăt albit, iar un molar foarte alb, așezat între molari naturali, ar ieși în evidență.
OneSmile, cu o translucență între 47 și 52%, e gândit pentru zona frontală, unde se văd fațetele și coroanele de pe incisivi. Fațetele sunt învelișuri subțiri lipite pe fața vizibilă a dintelui. Nuanțele bleach se potrivesc tocmai cu această zonă, în care se vede efectul unei albiri.
Pe unele pagini de magazin, OneHT apare listat și cu nuanțe bleach, deși documentele tehnice ale producătorului nu le menționează. Înainte de un caz cu dinți foarte albi, eu aș întreba laboratorul ce disc are efectiv pe raft și aș trece varianta confirmată în comandă.
Cum se construiește o nuanță într-un disc cu cinci straturi
Fiecare nuanță OneHT sau OneSmile se întinde, potrivit fișei tehnice, pe cinci straturi suprapuse, care trec treptat de la o zonă mai opacă, spre colet, la una mai translucidă, spre marginea incizală. Așa imită discul felul în care arată un dinte natural, mai opac lângă gingie și mai luminos spre vârf.
Straturile de la capete ocupă fiecare câte 23% din înălțimea discului, iar cele trei straturi din mijloc câte 18%. Toate se presează împreună, fără lipire și fără asamblare ulterioară. Gradientul se citește, în mod ideal, ca o trecere lentă, la fel ca pe un dinte adevărat.
Pigmenții care dau culoarea
Culoarea e adăugată în pulberea de zirconiu înainte de presarea izostatică, etapa în care pulberea e compactată uniform din toate direcțiile și capătă forma de disc. Producătorul folosește nanopigmenți, adică particule extrem de fine, și susține că astfel straturile translucide nu devin cenușii nici după mai multe arderi în cuptor.
În compoziția din fișa tehnică apar, în cantități mici, oxid de fier sub 0,5%, oxid de erbiu sub 2% și oxid de praseodim sub 0,2%. Toți trei sunt folosiți în industria zirconiului dentar ca agenți de colorare. Erbiul dă o tentă rozalie și praseodimul una galbenă, în timp ce fierul adâncește tonurile galbene și roșiatice.
Din dozarea lor se obțin cele 16 sau 18 nuanțe. Mi se pare una dintre părțile cele mai elegante ale procesului, faptul că un zâmbet natural începe ca o rețetă în care fiecare pigment cântărește sub două procente.
Translucența, cealaltă jumătate a culorii
Translucența contează într-o coroană aproape cât nuanța propriu-zisă. La OneHT, ea crește de la 42% în straturile cervicale, cele dinspre colet, la 49% în stratul incizal, iar la OneSmile de la 47% la 52%, conform fișei tehnice.
De aici vine diferența dintre două coroane cu același cod. Un A2 din OneSmile lasă să treacă mai multă lumină, deci împrumută mai mult din culoarea cimentului și a bontului, adică a dintelui șlefuit sau a piesei de pe implant pe care stă coroana. Un A2 din OneHT se comportă ceva mai opac și își păstrează mai bine culoarea pe un substrat închis.
E tentant să vezi nuanța ca pe o vopsea dintr-o cutie, o proprietate fixă a materialului. În realitate, ea se negociază între disc, grosimea lucrării, bont, ciment și lumina din încăpere, iar codul VITA e doar punctul de pornire.
Unde așază tehnicianul coroana în disc
Poziția lucrării în grosimea discului decide câte dintre cele cinci straturi ajung în coroana finală. Tehnicianul plasează modelul virtual în programul CAM, software-ul care pregătește frezarea, astfel încât coletul să cadă în straturile cervicale, iar marginea incizală în cele translucide.
O coroană așezată prea sus sau prea jos pierde o parte din gradient și poate ieși prea opacă ori prea sticloasă. Producătorul precizează că discul de 12 milimetri, cel mai subțire din gamă, permite poziționarea astfel încât lucrarea să cuprindă toate straturile, ceea ce îl face potrivit pentru restaurările de înălțime mică.
Etapa asta nu se vede din cabinet. Totuși, poziția din disc schimbă gradientul coroanei chiar și atunci când discul și nuanța sunt aceleași.
Cum alegi nuanța pe care o treci în comandă
Nuanța pentru OneHT sau OneSmile se alege cu cheia VITA classical, la lumină naturală difuză sau la o lampă cu lumină corectată, și se confirmă prin fotografii clinice. Codul ales intră apoi în fișa de comandă, iar laboratorul selectează discul cu aceeași nuanță.
Ochiul obosește repede când compară dintele cu tab-urile, de aceea e bine ca nuanțele să nu fie fixate mai mult de câteva secunde, cu pauze în care privirea se odihnește pe o suprafață gri neutră. Pentru lampă, eu aș merge pe o lumină apropiată de cea a zilei, în jur de 5500 de kelvini (K), unitatea în care se măsoară temperatura de culoare.
Contează și ce se află în jurul pacientului. Un ruj aprins sau un perete colorat pot trage alegerea spre o nuanță greșită, motiv pentru care ședința de culoare se face mai bine fără machiaj și cu pacientul acoperit de un șervet neutru.
Diferențele pe care ochiul chiar le vede
Pragul de la care ochiul uman observă o diferență de culoare la ceramica dentară a fost măsurat. Un studiu multicentric publicat în 2015 în Journal of Esthetic and Restorative Dentistry, al cărui prim autor este Rade Paravina, a stabilit un prag de perceptibilitate de 0,8 unități ΔE00 și un prag de acceptabilitate de 1,8 unități. ΔE00 este o măsură a diferenței dintre două culori, calculată cu formula CIEDE2000.
Pe înțelesul tuturor, la 0,8 jumătate dintre observatori încep să vadă diferența, iar la 1,8 jumătate dintre ei o consideră deja inacceptabilă. Printre participanți s-au aflat medici, studenți, asistenți, tehnicieni dentari și oameni fără pregătire medicală, deci pragul nu vine doar din ochiul format al specialistului.
Pragurile acestea arată cât de mică poate fi o diferență pe care pacientul o observă în oglindă. Din acest motiv, o fotografie bună, cu tab-ul de culoare ținut lângă dinte, spune laboratorului mai mult decât orice descriere în cuvinte.
Bontul de sub coroană
Culoarea bontului schimbă nuanța finală, mai ales la materialele translucide. La OneSmile, producătorul descrie stratul cervical ca fiind mai opac tocmai pentru a masca bonturile discromice, adică închise la culoare, sau componentele metalice.
Grosimea lucrării contează la fel de mult. Fișa tehnică cere pentru o coroană din OneSmile minimum 1 milimetru în zona incizală sau ocluzală și 0,8 milimetri circular, față de 0,7 și 0,5 milimetri la OneHT. Zona ocluzală este suprafața de mestecare a dinților laterali, iar cu cât stratul de zirconiu e mai subțire, cu atât bontul se vede mai mult prin el.
O mențiune scurtă în comandă, de tipul „bont închis la culoare, fotografiat separat”, îl ajută pe tehnician să decidă din timp grosimea și poziția din disc. Dacă bontul e foarte închis, tot atunci poate propune alt material, înainte ca lucrarea să intre în freză.
Ce poate face tehnicianul când nuanța din disc nu ajunge
Tehnicianul poate corecta nuanța unei lucrări din OneHT sau OneSmile prin colorare cu soluții sau prin pictură și glazură, atunci când discul precolorat nu prinde toate detaliile dintelui natural. Manualul de utilizare permite colorarea cu soluții omologate pentru zirconiu, iar pentru pictură și glazură acceptă materiale compatibile, cu un coeficient de dilatare termică de 10 × 10⁻⁶/K. Coeficientul arată cât se dilată materialul la încălzire și trebuie să se potrivească cu al zirconiului, ca stratul de suprafață să nu crape. Glazura este un strat subțire de ceramică sticloasă, ars la suprafața lucrării.
Concret, o coroană din OneSmile poate primi o margine incizală ușor albăstruie sau o tentă mai caldă la colet, ca să semene cu dintele vecin. Pictura adaugă culoare, însă rareori reușește să deschidă vizibil o lucrare ieșită prea închisă.
Temperatura maximă de sinterizare este de 1480°C pentru ambele discuri, potrivit manualului. Sinterizarea este arderea la temperatură înaltă prin care discul, cretos după frezare, devine o ceramică densă și rezistentă. Un program de sinterizare greșit poate schimba translucența zirconiului și, odată cu ea, felul în care se vede nuanța.
Comanda trimisă de departe și culoarea care se întoarce în cabinet
Nuanța unei lucrări din OneHT sau OneSmile poate fi transmisă corect și de la sute de kilometri, dacă laboratorul primește, pe lângă codul VITA, fotografii clinice care arată și bontul. Distanța contează mult mai puțin decât calitatea acestor date.
3DentaSoft este un laborator de tehnică dentară digitală cu sedii în București, Timișoara și Râmnicu Vâlcea, care produce sub marcă proprie discurile de zirconiu OneHT și OneSmile.
Pentru un cabinet de pe litoral, colaborarea cu un laborator aflat la sute de kilometri funcționează după aceleași reguli. Un medic care lucrează cu un laborator dentar online Constanta poate trimite scanarea intraorală, adică amprenta digitală luată direct din gura pacientului, și fotografiile chiar în ziua în care a pregătit dintele.
Fotografiile merită făcute cu grijă. Tab-ul VITA ținut lângă dinte, cu codul vizibil, plus o imagine cu filtru polarizant, care elimină reflexiile de pe smalț, îi dau tehnicianului un reper direct pentru culoare. O fotografie cu zâmbetul întreg completează contextul. Dacă pacientul și-a albit dinții recent, informația trebuie să apară în comandă, pentru că dinții albiți își mai pot modifica puțin culoarea o vreme după tratament.
Întrebări frecvente despre nuanțele OneHT și OneSmile
Pot pune o coroană din OneHT lângă una din OneSmile, în aceeași nuanță?
O coroană din OneHT poate sta lângă una din OneSmile în aceeași nuanță VITA, iar combinația apare firesc la pacienții care au nevoie de o punte pe dinții laterali și de coroane pe cei frontali. Puntea este lucrarea care înlocuiește dinți lipsă sprijinindu-se pe dinții vecini. Codul comun ajută, însă diferența de translucență dintre discuri, 42-49% la OneHT și 47-52% la OneSmile, poate face ca lucrările să arate ușor diferit. Manualul de utilizare nu dă o indicație specifică despre potrivirea nuanțelor între cele două materiale, așa că ajustarea finală ține de tehnician și de fotografii.
Se poate comanda OneHT sau OneSmile într-o nuanță VITA 3D-MASTER?
Discurile OneHT și OneSmile sunt codificate după VITA classical, deci pe fișa de comandă apare un cod de tipul A2 sau B1. VITA Zahnfabrik a lansat sistemul 3D-MASTER în 1998 și îl descrie ca având 26 de nuanțe naturale și trei nuanțe de albire, organizate după luminozitate, saturație și tentă. Un cod 3D-MASTER trebuie convertit în echivalentul classical cel mai apropiat, iar în cazurile estetice conversia e bine să fie însoțită de fotografii.
Contează culoarea cimentului pentru nuanța finală?
Culoarea cimentului contează, mai ales la zirconiul translucid. Un studiu publicat în 2019 în Journal of Advanced Prosthodontics, semnat de Shiqi Dai și colaboratorii săi pe 160 de probe de zirconiu de înaltă translucență, a concluzionat că alegerea nuanței cimentului este necesară pentru a masca bonturile închise la culoare sau metalice. La lucrările din OneSmile așezate pe bonturi discromice, discuția despre ciment își are locul încă de la comandă.
Se poate deschide la culoare o coroană deja sinterizată?
O coroană din zirconiu deja sinterizată se poate deschide la culoare foarte puțin. Pictura și glazura adaugă pigment, deci pot încălzi sau intensifica tenta unei lucrări, dar nu o pot face vizibil mai luminoasă. Dacă o coroană iese prea închisă, soluția realistă e, de cele mai multe ori, refacerea ei dintr-un disc cu nuanța potrivită.
Ce nuanță se alege pentru un pacient care vrea să-și albească dinții?
Pentru un pacient care vrea să-și albească dinții, albirea se face, de regulă, înaintea lucrării protetice, pentru că zirconiul nu se albește odată cu dinții naturali. După ce culoarea dinților s-a stabilizat, medicul alege noua nuanță. Dacă dinții au ajuns foarte deschiși, BL1 sau BL2 din OneSmile pot fi variantele potrivite pentru zona frontală.
Există nuanțe bleach pentru lucrările pe implant?
Nuanțele bleach pentru lucrări pe implant există prin OneSmile, pe care producătorul îl indică și pentru coroane și punți scurte pe implant. Pentru lucrările mari pe implanturi, de tipul All-on-X, adică o arcadă întreagă fixată pe câteva implanturi, producătorul recomandă OneHT, care rămâne la cele 16 nuanțe VITA classical.
Optsprezece nuanțe și o fotografie bună
OneHT și OneSmile acoperă împreună 18 nuanțe, 16 comune și două bleach doar la OneSmile, toate codificate după cheia VITA classical. Restul rezultatului se decide în afara discului, în felul în care culoarea e aleasă și transmisă laboratorului.
Codul din comandă e partea cea mai scurtă a discuției dintre medic și tehnician. Fotografia cu tab-ul lângă dinte și o notă despre bont cântăresc, de multe ori, mai mult decât cele două sau trei caractere ale codului.
Pacientul care se privește în oglindă după cimentare nu va ști dacă a primit A2 sau B2, dar va observa dacă dintele nou se deosebește de cei vecini.